Paris

Paris este capitala și cel mai mare oraș al Franței. Orașul este traversat de fluviul Sena, care împarte orașul în două părți - Malul Drept, în partea de nord a Parisului, și Malul Stâng, în partea de sud.
Orașul propriu-zis (intra muros) are o populație de 2.193.031 (2007) de locuitori,^[1] dar zona metropolitană are peste 12 milioane de locuitori (12.067.000 la recensământul din 2007)
Istorie
Nucleul istoric al Parisului este Île de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tribul pariziilor (parisii în Latina) care întemeiaseră în zonă un mic sat de pescari. Astăzi cea mai mare parte din insulă este ocupată de impresionantul Palais de Justice și de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectată cu sora sa mai mică, Île Saint-Louis, care este ocupată de case construite în secolul XVII și XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a lungul Senei - în special pe malul stâng cu vânzătorii ambulanți de cărți (faimoșii buchiniști), podurile istorice care traversează Sena, celebrele bulevarde precum Champs-Élysées precum și numeroase alte clădiri si monumente celebre, dintre care multe sunt înscrise în Patrimoniul Umanității stabilit de UNESCO.
Parisul a fost ocupat de un trib galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanții anteriori ai orașului ca parisii, însă au numit orașul Lutetia, care înseamnă "loc mlăștinos". Aproximativ cincizeci de ani mai târziu orașul s-a întins și pe malul stâng al Senei, în actualul cartier latin, și a fost redenumit "Paris".
Ocupația romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut orașul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat parizienii să construiască o fortăreață pe Île de la Cité. În cursul uneia dintre invazii, Parisul a fost cucerit de către vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriașă pentru a pleca pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creșterea puterii conților Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franței de către lorzii feudali, în timp ce Carol al III-lea avea pretenții la tron. Până la urmă, în 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali după moartea ultimului urmaș Carolingian.

Vedere din Muzeu Orsay spre Grande Route

În cursul secolului XI orașul s-a întins pe malul drept. Secolele XII și XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creșterea orașului. Drumurile principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortăreață și mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau începute. Mai multe școli de pe malul stâng au fost unite în cadrul Sorbonei, care numără pe Albertus Magnus și Sf. Thomas Aquinas printre primii profesori. În Evul Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual și comercial, cu o întrerupere temporară când a lovit ciuma în secolul XIV. Sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, reședința regală s-a mutat la Versailles.
Revoluția franceză a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii următori au avut loc între Paris și zonele rurale ale Franței.
În 1870 războiul franco-prusac s-a încheiat cu un asediu al Parisului și a Comunei Parisului, care s-a predat în 1871 după o iarnă de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost construit în 1889 într-o perioadă de prosperitate cunoscută ca La Belle Époque.
Administrație
Parisul este un departament al Franței (Paris, 75), parte din regiunea Île-de-France. Parisul este împărțit în douăzeci de arondismente. Aceste arondismente sunt numerotate în spirală, cu primul arondisment în centrul orașului.
Până în 1964, departamentul 75 era "Seine", care conținea orașul și suburbiile înconjurătoare. Schimbarea acestei organizări a dus la crearea a trei noi departamente care formează un inel în jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coronița): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne.
Bertrand Delanoë este primarul Parisului din 18 martie 2001.
Primari anteriori: Jacques Chirac, Jean Tiberi.
Geografie
Este situat in partea central-nordica a tarii, pe fluvial Sena , in aval de confluenta acestuia cu Marna. Suprafata sa este de 1450 de km patrati
Înălțimea Parisului variază din cauza dealurilor în mai multe arondismente:

• Montmartre - 130 metri peste nivelul mării
• Belleville - 35 metri peste nivelul mării
• Ménilmontant
• Buttes-Chaumont
• Passy
• Chaillot
• Montagne Ste-Genevieve
• Butte-aux-Cailles
• Montparnasse (dealul a fost nivelat în secolul al XVIII-lea)

 Transport

Parisul este deservit de două aeroporturi: Orly, la sud de Paris, și Charles de Gaulle, la nord de Paris, situat în localitatea Roissy-en-France, unite de linia B a rețelei RER.
Parisul este dotat cu o rețea densă de metrou, numit Métro. De asemenea, orașul este străbătut de RER (Rețeaua Expresă Regională), ce face legătura între diferitele departamente din jur, și in zonele periferice de tramvai. În plus există o rețea de căi ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă zilnic trenuri pentru navetiști, trenuri naționale și TGV-uri (Train à Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).
Orașul este și nodul principal al rețelei de autostrăzi și este înconjurat de o șosea largă circulară numită Boulevard Peripherique. Intrările și ieșirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porți), fiindcă acestea corespund cu porțile orașului. Majoritatea acestor porti au parcări unde neriveranii sunt sfătuiți să-și lase mașinile. Traficul parizian este renumit pentru încetineală și pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze, taxi-uri), creând culoare speciale pentru acestea.

La Défense, Paris este principalul centru al economiei franceze.