Femeia e forţa motrice a vieţii. Bărbatul e doar cheia de contact.
Femeile sunt creaturi menite să fie iubite, nu înţelese.
Femeie: înger când închide ochii, diavol când deschide gura.
Cand o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume.
Diferenta dintre femeie si vin: Vinul cat mai vechi dorim sa fie, Ca atunci este mai bun la gust, Dar daca–i vorba de–o femeie, Alta e treaba… o vrem “must”.
La lumina lumanarii toate femeile sunt frumoase.
marți, 31 mai 2011
Bancuri
După prima lună de căsătorie:
- Bărbate, repară wc-ul!
- Dar ce sunt eu, instalator?
- Bărbate, s-a defectat televizorul!
- Dar ce sunt eu, electronist?
A doua zi se întoarce bărbatul de la serviciul şi gaseşte totul reparat în casă.
- Nevastă, cine a făcut reparaţiile?
- Vecinul.
- Şi ai avut cu ce să îi plăteşti?
- Păi m-a întrebat pentru munca lui dacă vreau să îi cânt sau să ne f*tem.
- Şi i-ai cântat?
- Dar ce crezi tu că sunt cântareaţă!?
- Ce zice o blondă când atinge orgasmul?
- Următorul, vă rog.
- De ce se îndrăgostesc bărbaţii la prima vedere?
- Să economisească timp.
Bula o surprinde pe maică-sa goală în faţa oglinzii mângâindu-se excitant pe tot corpul şi spunându-şi:
- Vreau un bărbat! Vreau un bărbat!
A doua zi, venind mai devreme de la şcoală o surprinde în pat cu un bărbat. Văzând aceasta se duce la el în cameră, se dezbracă, se aşează în fata oglinzii şi începe să se mângâie spunându-şi:
- Vreau o bicicletă! Vreau o bicicletă!
- Bulă, de ce este cunoscut Columb?
- Pentru că s-a dus în America fară viză.
- Bărbate, repară wc-ul!
- Dar ce sunt eu, instalator?
- Bărbate, s-a defectat televizorul!
- Dar ce sunt eu, electronist?
A doua zi se întoarce bărbatul de la serviciul şi gaseşte totul reparat în casă.
- Nevastă, cine a făcut reparaţiile?
- Vecinul.
- Şi ai avut cu ce să îi plăteşti?
- Păi m-a întrebat pentru munca lui dacă vreau să îi cânt sau să ne f*tem.
- Şi i-ai cântat?
- Dar ce crezi tu că sunt cântareaţă!?
- Ce zice o blondă când atinge orgasmul?
- Următorul, vă rog.
- De ce se îndrăgostesc bărbaţii la prima vedere?
- Să economisească timp.
Bula o surprinde pe maică-sa goală în faţa oglinzii mângâindu-se excitant pe tot corpul şi spunându-şi:
- Vreau un bărbat! Vreau un bărbat!
A doua zi, venind mai devreme de la şcoală o surprinde în pat cu un bărbat. Văzând aceasta se duce la el în cameră, se dezbracă, se aşează în fata oglinzii şi începe să se mângâie spunându-şi:
- Vreau o bicicletă! Vreau o bicicletă!
- Bulă, de ce este cunoscut Columb?
- Pentru că s-a dus în America fară viză.
luni, 30 mai 2011
Autoinductia
AUTOINDUCTIA
PRODUCEREA FENOMENULUI DE AUTOINDUCTIE
Intr-o spira ia nastere curent indus atunci cand variaza fluxul magnetic prin suprafata delimitata de spira. Fluxul varibil poate fi produs fie prin miscare relativa a unui magnet fata de spira, fie prin variatia curentului dintr-un circuit vecin. El mai poate fi produs prin variatia curentului electric din insasi spira indusa, care joaca astfel si rolul de inductor.
Autoiductia este inductia electromagnetica produsa
intr-un circuit datorita variatiei curentului care circula prin acel circuit.
Autoinductia se produce nu numai la stabilirea sau intreruperea unui curent, ci ori de cate ori variaza intensitatea curentului electric din circuit.
INDUCTIA UNUI CIRCUIT
Curentul de intensitate I care circula printr-un circuit genereaza in jurul sau un camp magnetic de inductie B, proportionala cu I.
Factorul de proportionalitate L se numeste coeficient de inductie proprie sau inductanta a circuitului. Inductia unui circuit este numeric egala cu fluxul produs prin suprafata circuitului cand este parcurs de o unitate de intensitate.
EXPLICAREA ENERGETICA A AUTOINDUCTIEI
O parte din energia furnizata de sursa la inchiderea circuitului este disipata prin efect electrocaloric de catre rezistenta circuitului, iar cealalta parte este inmagazinta de campul magnetic al curentului. Datorita acestui fapt, curentul creste mai incet la inchiderea circuitului ori la cresterea intensitatii. La intreruperea circuitului sau la scaderea intensitatii, dispare sau scade intensitatea campului magnetic, de aceea el elibbereaza energia electromagnetica inmagazinata,ceea ce are ca urmare o prelungire a existentei curentului. Scanteia produsa la intreruperea unui circuit disipeaza aceasta energie. In concluzie, fenomenul de autoinductie se opune la orice variatie a intensitatii curentului electric, adica se manifesta ca o inertie electromagnetica.
ROLUL AUTOINDUCTIEI IN TEHNICA
Deoarece t.e.m. autoindusa creste proportional cu inductia circuitului, un conductor sub forma unui fir intins va produce o autoinductie neglijabila.
Daca insa acelasi fir este bobinat si mai ales daca are si miez din fir, atunci firul are inductia L mare, iar t.e.m. autoindusa va fi mare.
Intre conductele unui intrerupator se produce un arc electric, datorita t.e.m. autoinduse la intreruperea circuitului. Asa se petrec lucrurile la intrerupatorul cu parghie.Pentru a se evita topirea partiala si distrugerea pieselor intre care se face contactul, se conecteaza un condesator paralel cu contactele intrerupatorului. Condesatorul absoarbe energia eliberata de campul magnetic prin curentul de autoinductie, incarcandu-se.
INDUCTANTA MUTUALA.CUPLAJUL BOBINELOR
Doua circuite sunt cuplatedaca se poate transmite energia de la unul la celalalt. Ele se pot cupla cu ajutorul rezistentelor, al condesatoarelor sau a bobinelor. In acest din urma caz, fiecare bobina se gaseste in campul magnetic generat de cealalta.
Daca toate liniile campului unei bobine strabat prin spirele celeilalte, cuplajul este maxim. In general cand majoritatea liniilor de camp sunt inlantuite de ambele bobine, cuplajul se numeste strans; in caz contrar, cuplajul este slab. Variatia curentului dintr-o bobina induce t.e.m. in a doua bobina: inductia mutuala.
PRODUCEREA FENOMENULUI DE AUTOINDUCTIE
Intr-o spira ia nastere curent indus atunci cand variaza fluxul magnetic prin suprafata delimitata de spira. Fluxul varibil poate fi produs fie prin miscare relativa a unui magnet fata de spira, fie prin variatia curentului dintr-un circuit vecin. El mai poate fi produs prin variatia curentului electric din insasi spira indusa, care joaca astfel si rolul de inductor.
Autoiductia este inductia electromagnetica produsa
intr-un circuit datorita variatiei curentului care circula prin acel circuit.
Autoinductia se produce nu numai la stabilirea sau intreruperea unui curent, ci ori de cate ori variaza intensitatea curentului electric din circuit.
INDUCTIA UNUI CIRCUIT
Curentul de intensitate I care circula printr-un circuit genereaza in jurul sau un camp magnetic de inductie B, proportionala cu I.
Factorul de proportionalitate L se numeste coeficient de inductie proprie sau inductanta a circuitului. Inductia unui circuit este numeric egala cu fluxul produs prin suprafata circuitului cand este parcurs de o unitate de intensitate.
EXPLICAREA ENERGETICA A AUTOINDUCTIEI
O parte din energia furnizata de sursa la inchiderea circuitului este disipata prin efect electrocaloric de catre rezistenta circuitului, iar cealalta parte este inmagazinta de campul magnetic al curentului. Datorita acestui fapt, curentul creste mai incet la inchiderea circuitului ori la cresterea intensitatii. La intreruperea circuitului sau la scaderea intensitatii, dispare sau scade intensitatea campului magnetic, de aceea el elibbereaza energia electromagnetica inmagazinata,ceea ce are ca urmare o prelungire a existentei curentului. Scanteia produsa la intreruperea unui circuit disipeaza aceasta energie. In concluzie, fenomenul de autoinductie se opune la orice variatie a intensitatii curentului electric, adica se manifesta ca o inertie electromagnetica.
ROLUL AUTOINDUCTIEI IN TEHNICA
Deoarece t.e.m. autoindusa creste proportional cu inductia circuitului, un conductor sub forma unui fir intins va produce o autoinductie neglijabila.
Daca insa acelasi fir este bobinat si mai ales daca are si miez din fir, atunci firul are inductia L mare, iar t.e.m. autoindusa va fi mare.
Intre conductele unui intrerupator se produce un arc electric, datorita t.e.m. autoinduse la intreruperea circuitului. Asa se petrec lucrurile la intrerupatorul cu parghie.Pentru a se evita topirea partiala si distrugerea pieselor intre care se face contactul, se conecteaza un condesator paralel cu contactele intrerupatorului. Condesatorul absoarbe energia eliberata de campul magnetic prin curentul de autoinductie, incarcandu-se.
INDUCTANTA MUTUALA.CUPLAJUL BOBINELOR
Doua circuite sunt cuplatedaca se poate transmite energia de la unul la celalalt. Ele se pot cupla cu ajutorul rezistentelor, al condesatoarelor sau a bobinelor. In acest din urma caz, fiecare bobina se gaseste in campul magnetic generat de cealalta.
Daca toate liniile campului unei bobine strabat prin spirele celeilalte, cuplajul este maxim. In general cand majoritatea liniilor de camp sunt inlantuite de ambele bobine, cuplajul se numeste strans; in caz contrar, cuplajul este slab. Variatia curentului dintr-o bobina induce t.e.m. in a doua bobina: inductia mutuala.
Puterea in curent alternativ
Consideram un circuit dipolar oarecare caruia i se aplica o tensiune
u = Umsin(ωt)
si este parcurs de un curent:
i = Im sin(ωt - φ)
Pentru simplificarea calculelor, fara a afecta cu nimic rezultatul, se poate alege momentul de referinta convenabil. In acest caz, momentul de referinta a fost ales astfel incat φ0u = 0 si deoarece, prin definitie, defazajul(diferenta fazelor a doua marimi oscilante sau alternative) dintre tensiune si curent este φ = φ0u – φ0i rezulta φoi = - φ.
Puterea instantanee este:
P = u• i (1)
Inlocuind expresiile tensiunii si intensitatii in (1), se obtine:
p = UmImsinωt*sin(ωt - φ)
Transformand produsul
celor doua functii trigonometrice in suma, se obtine:
P = UI cos φ - UI cos(2ωt - φ) (2)
Termenul cos φ se numeste factorul putere al circuitului.Pentru o rezistenta ideala, φ=0, cos φ =1 si Pmedie=U I .Pentru o bobina sau un condensator ideal, φ = +/- 90º, cos φ=0 si Pmedie=0. Pentru un circuit RLC serie, factorul putere este egal cu R/Z.
Intrucat efectul termic este, in mod obisnuit, detectat prin valorile sale medii in timp, ne propunem sa aflam valoarea medie in timp a puterii primite de circuit de la generator. Se observa ca puterea este formata din doua componente:
•componenta constanta in timp, VI cos φ
•componenta oscilanta in timp (altemativa sinusoidal), U1 cos(2ωt - φ), cu frecventa dubla fata de frecventa curentului.
Intrucat valoarea medie a unei marimi alternative este zero , rezulta ca valoarea medie a puterii instantanee coincide cu termenul constant din (2):
Pmedie= UIcosφ
u = Umsin(ωt)
si este parcurs de un curent:
i = Im sin(ωt - φ)
Pentru simplificarea calculelor, fara a afecta cu nimic rezultatul, se poate alege momentul de referinta convenabil. In acest caz, momentul de referinta a fost ales astfel incat φ0u = 0 si deoarece, prin definitie, defazajul(diferenta fazelor a doua marimi oscilante sau alternative) dintre tensiune si curent este φ = φ0u – φ0i rezulta φoi = - φ.
Puterea instantanee este:
P = u• i (1)
Inlocuind expresiile tensiunii si intensitatii in (1), se obtine:
p = UmImsinωt*sin(ωt - φ)
Transformand produsul
celor doua functii trigonometrice in suma, se obtine:
P = UI cos φ - UI cos(2ωt - φ) (2)
Termenul cos φ se numeste factorul putere al circuitului.Pentru o rezistenta ideala, φ=0, cos φ =1 si Pmedie=U I .Pentru o bobina sau un condensator ideal, φ = +/- 90º, cos φ=0 si Pmedie=0. Pentru un circuit RLC serie, factorul putere este egal cu R/Z.
Intrucat efectul termic este, in mod obisnuit, detectat prin valorile sale medii in timp, ne propunem sa aflam valoarea medie in timp a puterii primite de circuit de la generator. Se observa ca puterea este formata din doua componente:
•componenta constanta in timp, VI cos φ
•componenta oscilanta in timp (altemativa sinusoidal), U1 cos(2ωt - φ), cu frecventa dubla fata de frecventa curentului.
Intrucat valoarea medie a unei marimi alternative este zero , rezulta ca valoarea medie a puterii instantanee coincide cu termenul constant din (2):
Pmedie= UIcosφ
Abonați-vă la:
Postări (Atom)